Archive for category Erostire

Gustul singurătăților

Ce gust
Au buzele mele
L-a întrebat
Șoptit
Împletindu-și-l
Între coapsele
Încă tremurând
Buzele tale
Au gustul
Singurătăților noastre
A răspuns
Lăsându-i-se în voia
Împreună-urilor
Ei
Gustându-o

5 Comments

Poruncindu-te Amor

Pașea în șoaptă
De-i zăreai îndepărtările
Părea un fulg
În leagănul vântului
Iar de-i tulburai apropierile
Ți-era prințesă egipteană
Poruncindu-te‎
Amor
Începând-o
De la gleznele ca doi bulgărași
De zahăr
Peste care ți-ai fi uscat buzele
Spre Luna genunchilor
Amețitor
Urcându-i
Prin coasta pulpelor
Pe drumurile mătăsurilor
Cu palme nerăbdatoare
Să-i deschidă coapsele
Către neștiuturi
Împotrivindu-ți-se doar prin cântarea dantelelor
Sorbind-o
Ambrozie
Într-un ritual păgân
Mistificând nemurirea
Ca trecându-i pragul pântecului
Și închinându-i-te în adâncuri
Să-i învârți pe degete
Inelele sânilor
Pietruindu-le rubinele
Iar cu mușcătura
Să-i legi glasul țipătului
În logodna ostenelilor
Poruncindu-te
Amor

2 Comments

Frivolă

Fără urmă
Ea
Deși ar fi putut
Să fie
Oricât de frumoasă
I-ar fi poruncit
Dorința
Desfăcându-i fagurii
Dulcețurilor
În gustul lui
Pe vârfurile degetelor
Căutându-i murele
Cu ochii închiși
Privind-o doar cu gura
Fierbinte
Frivolă

4 Comments

Amețitoare

I se nădușeau răcori
Tinere
Nerăbdătoare
Auzindu-î râsul
Ca o chemare în asfințiri
Orizontale
Pluti noros
Până în neatenția ei
Sprijinindu-li-se umerii
Cât brațul îi dădu ocol
Mijlocului
Cu palma căutându-și sprijin
În căutătura șoldului
Provocându-i un zâmbet
Chemător
Pe sub buza răsfrântă
A cămășuței
Încremenindu-i căutările
Cu teama începuturilor
Doar o clipă
Cât îi prinseră curaj
Degetele urcându-i
Spre măsliniul sânului
Acoperit cu trandafiri
Petale de borangicuri
Aproape că le simți spinii
Înțepându-i buricele
Când se crispă ea
Rostogolind bulgări de fierbințeli
Printre buzele crăpate
De arșița necunoscuturilor
Și făcându-i loc
Să se alunece
Pe sub dantele
Nemaitrebuincioase
Spre piersica plină
Cu roua pântecului
Culegându-se apoi gusturi
Una cu alta
Din înalturi
Amețitoare

Leave a comment

Fără cusur

Fără cusur
E ea
Lucrată complicat
De toate științele
Universului
Geometrii perfecte
Înflorite tantric
Mirt
În spirale lactee
Auroră
Deșteptându-i diminețile
Meșterului
Din gânduri ponosindu-l
Pe vecie
Împlinind-o har

Leave a comment

Provocator

Îl cunoștea
După călcătura cuvintelor
Chipul
Nu-i umblase niciodată
În priviri
Nici mâinile
Pe drumurile
Mătăsurilor
Dar serile
Soseau întodeauna
Ajungându-i-l
Cuvinte
Călcând-o
Apăsat
Și întins
Și abia simțit
Rotit
Ca într-un dans
Al vrerilor
Amețind-o
Că adormea zâmbindu-i
Provocator

Leave a comment

Teoria complicațiilor

Desfătul ei
Era curb
În timpul lui
Oricare ar fi fost
Ale ei
Două forme
Geometric perfecte
Întotdeauna
El găsea
Unic
Drumul cel mai scurt
Între ele
Curbându-i spațiul trupului
Până li se atingeau miezurile
Iar timpul imploda
În suspine fierbinți
Generând complicații
Sentimentale

Leave a comment

Un închipuit

Știa
Să-i fie
Discret
Abia înainte de culcare
Îl simțea
Părăsindu-i gândurile
O mușca încet
De gât
Îl alunga
Spre umeri
Rostogolindu-l
Pierdut
Către sâni
Unde-i pierdea
Urma
Îi ținea în cale-i
Cu palmele
Ademenindu-l cu rotocoale
Strânse
Din degete
Să-i zăbovească în gustul
Smochinelor
Crezând că-i va prinde buzele
Furând-o
Dar până ofta
Îi fugea deja
Pe pântec
Printre coapse
Strângându-le tare
Își strecura și mâna
Căutându-se
În ascuns
Până osteneau
Dimineață
Îl lăsa să-i doarmă
Așternut în gânduri
Până seara

2 Comments

Ai văzut vreodată ?

A surprins-o
De mai multe ori
Chiar
Privind abisuri
Izbucneau focuri
Verzi
În ochii ei
Apropiindu-i depărtările
Lumi neștiute
Pe care le cucerea
Fără îndrăzneală
Aștepta să-și scuture pleoapele
De praful iscat
Din încleștarea gândurilor
Ai văzut vreodată
Cum înfrunzește piatra ?
Îi citea
Istoriile uitate
Scrise sub ele
Și prelinse șoapte
Printre gene
Ai văzut vreodată
Cum plânge piatra ?
L-a surprins
De mai multe ori
Chiar
Trimițându-i depeșe
Din exil
Depărtări abisale
Din care nu se mai putea
Aproape
Să-i fie
I-ar fi întins mâna
Dar întindea spre el
Doar buzele
Curioase
Privindu-le pe ale lui
Curioase
Ai văzut vreodată
Cum se sfarmă piatra ?
Depeșele
Nu le-a citit niciodată
Le ascundea pe toate
La sân
Mângâieri din mâinile lui
Ai văzut vreodată
Cum înmuguresc cireșii ?
Mai înainte să se îmbujoreze
Dulce
Îndemnând la gustare
Rod
Pipăit cu buzele
Sâmburi
Mușcați cu grijă
Trunchi înconjurat
Cu brațele
Să-i poți ajunge
În mijloc
Să te bucuri de toată vraja
Fructului
Ai iubit vreodată
Primăvară mai frumoasă
Ca ea ?

Leave a comment

Să nu te mai sature (Olimpuri sentimentale)

Nu se știe
Dacă a mai fost
O alta
Buze
Să nu te mai sature
Plimbându-te printre ele
Sâni
Să nu te mai sature
Rostogolindu-i prin palme
Șolduri
Să nu te mai sature
Împiedicându-le depărtarea
Coapse
Să nu te mai sature
Descrețindu-le fruntea
Pântec
Să nu te mai sature
Chemându-ți rodnicia
Șoapte
Să nu te mai sature
Învrednicindu-te să devii singurul
Ce se știe
Este că totul a început
Cu ochi verzi
Să nu te mai sature
Privindu-te înmugurindu-i
Trupul subțire
De floare orientală
Adusă pe furiș
Din Olimpuri
Sentimentale
În lumea ta
Rătăcitoare

Leave a comment

Singularități

Nu-i văzuse niciodată
Chipul
Deși
Se cunoșteau
Așa de bine că
Sânii
Singuri
I se așezau în palme
Pântecul
Singur
I se plimba peste al lui
Uneori
Sărutându-l
Pe gură
Fără să-l mai cheme
Iar buzele
Singure
I le crăpau pe ale lui
Cu suspine
Împreunându-se
Orb
De la naștere
Ochii
Îi erau închiși
În suflet
Dimineți albe
Singure
Nopți întunecate
Singure
Ca un cer
Înalt
Din care
Îi simțea
Doar tărâmurile
Și apele
Trupului
Zvâcnind
Chemându-l să le treacă
Printre anotimpuri
Pe la Ecuator
Și Tropice
Chipul
Ce rost ar fi avut
Sigur era
Ceamaifrumoasă
Doar era a lui
Singură

1 Comment

Între două

El
Venea în fiecare seară
Aștepta răbdător
Să-i vină rândul
Între două zbateri
De pleoape
I se strecura
În privirile
Închizăndu-i ochii
Rămânându-și-l
Prizonier
El ofta
Din ea
Pănă o adormea
Suspinându-i-se
Apoi
Înainte să plece
Îi făcea și ei
Loc
Între două zbateri
De pleoape
În el
Rămânăndu-și-o
Până în altă seară
Când îi dădea drumul
Să-și poată face loc
Oftându-se
În ea
Între două zbateri
De pleoape
Suspinându-i-se

3 Comments

Meșter făurar

El
Era meșter
Făurar
Îi ridica mijlocelul
Cu o singură palmă
Iar cu cealaltă
Sânii
Minarete
Așteptând
Glas tânguit
Chemarea
Să-i pătrundă
Prin porticul coapselor
Înflorindu-le mușcate
Cu dinții
În crenelul
Pântecului
La închinare
În fața vieții
Sau uitării

Dar el era făurar
Meșter

Leave a comment

Drumuri de femeie

Îi alerga
După fiecare umbră
A genelor
Cădea privirea-i
Încurcată în primăveri
Venite să-l cunoască
Toate dintr-o dată
Murgii sânilor
Cu stea în frunte
Se lăsau încălecați
Cu palmele
Și struniți
Cu hamurile degetelor
Până li se-întâlneau buzele
La hotarul suspinelor
Învățându-se să-și vorbească
Unele
Pe limba celorlalte
Mai cutezătoare ale ei
Punându-i la încercare
Vitejia
Mai harnice ale lui
Pătrunzându-i
Prin miriștea pântecului
La strâmtoarea coapselor
Unde îi aștepta să-l cheme
Înăuntrul neînceputurilor
Deschizându-i
Cu uneltirile nepriceperilor
Drumuri de femeie
Iubită

2 Comments

Inexplicabila posesie

El avea
Cearcăne mari
De cerneală ponosită
Până la unghii
Iar sub ele
Așchii
Gânduri
Șterse din timp
Nemaispunându-se
Ce curaj
Să i le fi așternut ei
Cândva
Pe albu-i
Și ochii ei
Îi avea
El
Verde
Privindu-l
A lui
Inexplicabil
Ea
Neștiindu-se
Îl avea pe el
Cearcăne mari
De cerneală ponosită

3 Comments

Astronomic

El
Era astronomic
Atât de pierdut
În amintiri
Că deseori
Universul
Îi cerea sfatul
Iar Timpul
Încetinea pasul
Când îi trecea
Pe față
Dar poate tocmai de aceea
Era singurul având
Sărutul priceput
Numai ei

El
Era astronomic
Sărutul priceput
Numai ei

2 Comments

Un sărut priceput

Ea nu avea
Vârstă
Doar ochi verzi
Ca niște galaxii
Fabuloase
Înconjurați
Lung
De gene
Fremătând
Aurore
Sentimentale
Izbucnind zâmbete
La capătul buzelor
Neîncăpute încă
În gura unui sărut
Priceput
Și sâni
Ca niște saturni
Gemeni
Constelați cu inele
Polare
Necercetate încă
De gura unui sărut
Priceput
Ea nu avea
Vârstă
Doar un pântec
Neted
Zburdat de un singur crater
Moștenirea unei cândva
Creații
Început putându-i-se
Oricând întâmpla
Dintr-un singur sărut
Priceput

Ea nu avea
Vârstă
Doar ochi verzi așteptând
Gura unui sărut
Priceput
Să-i descoase
Suspinele
Ascunse între coapse

Leave a comment

Însușire

Sălta ștrengărește
Fără să-i pese de privirile rodind-o
Ca o rândunică tocmai desprinsă
De cuib
Și bucurându-se
De înaltul cerului
Deși
Timpul îi înflorise mugurii
De primăvară
În culori de vară
Fierbinte
Ridicându-i sânii
Să le fie palmelor lesne
Să le deprindă rotundul
Și buzelor
Să le trezească interesul
Curgându-și sărutul
Peste
Și sub
Bolțile lor
Pe șeile șoldurilor
Spre gura pântecului
Deschizându-se
Gata
Mirată
Dintre coapsele
Încă neștiind
Frământările
Necunoscutului

Iar de-o auzi râzând
Ai să roșești
De rușinea gândurilor
Însușindu-ți-o

Leave a comment

Amorul artei

Cu o mână ții cartea
Cum i-ai ține lui
Puțin ridicată
Bărbia
Cu un deget
Răscolești ușor colțurile
Paginilor
Cum i-ai răscoli lui
Sprâncenele
La răstimpuri
Îl umezești pășindu-l
Cu vârful limbii
Să poți deschide lesne
Altă pagină
Cum i-ai deschide lui
Buzele
Suspini și tresari
Uimindu-te
De carnea cuvintelor
Și le regăsești urmându-te
Cu gânduri umplându-ți palma
Scriindu-ți-se cu degetele
Pe trup
Te împotrivești coperților sfioase
Închizându-se
Și ți le supui
Dintr-o mișcare apăsată
Printre ele
Cum
Ți-ar deschide el
Coperțile
Coapselor supunându-i-te
Sfioasă
Apăsând
Printre ele
Dintr-o mișcare
Bărbia
Să-ți poată citi
Uimit
Carnea
Albă scrisă Braille
De orbul degetelor
Furișate
Printre mătăsuri
Umezind-o pășit
Cu vârful limbii
Să-i poată răsfoi paginile
Ușor

Ți-aș umple palma
De cuvinte
Pe care le-ai putea întinde
Dintr-o mișcare
Cu degetele
Printre coperțile coapselor
Dacă mi-ai ține
Puțin ridicată
Bărbia
Să-mi citești în ochi
Dorința

1 Comment

Alchimie

Torn‎
Intr-un trup
Feciorie‎
Pun sani
Inmugurind‎
In palme‎
Lipesc‎
Fruntea‎
De pantec
Sa-i ghicesc viitorul
Cat ii sarut gura
Aspra
Ma sprijin
Pe coapse
Si leg totul
Cu unghii
Patrunse
In carne
Iar in ochi
In ochi iti stralucesc
Smaralde‎
Acoperite cu gene lungi
Oftandu-ma
Printre buze
Pipaindu-mi
Existenta‎
Asa sunt obtinut‎
Eu‎
Iubindu-te

Leave a comment

Imaginarius

Simțeam căldura
Sânilor
Parfumul
Început de poveste
Pe trup
Îți număram bătăile inimii
Și înmuguream
Vopsit cu acuarele
De primăvara
Care-ți topea privirile
Alăturându-mă-ți
Iscoditor
În cuvintele roșii
Pe care mi le imaginam
Toate
Chemându-mă
Să le obosesc
Până mi s-ar fi supus
Șoapte oftate
Cu ochii închiși
Zâmbeai cu alb ascuțit
Gata să-mi muște
Coronițe
Pe umeri
Și pe piept
Înnobilându-mă premiant
Al fecioriei tale
Te-am atins
Ușor
Din graba poftelor
Și te-ai strâns
Ca o anemonă
Ferindu-și culorile
De ochii pictorului
Dar povestea mea e tot acolo
În tine
Așteptând liniștea
Care să-i desfacă
Tâlcul
La căldura sânilor
Și în parfumul trupului

1 Comment

Neștiut

De atâtea ori
Un genunchi peste celălalt
De câte ori
Îmi trec limba
Peste buzele
Uscate
Te privesc în ochii limpezi
Și în adâncuri
Îți zăresc gânduri
Zămislind povești
Doar născocite
Te inspir
Și-ți simt sânii
Strecurându-mi-se
Înfrigurați
Sub plapuma palmelor
Mă inspiri
Și-mi simți gura
Strecurându-ți-se
Flămândă
Pe sub dantelele coapselor
Un genunchi lângă celălalt
Nu mă ridic din tine
Pleci
Te duci
Într-o casă
Te dezbraci
Te îmbăiezi
Te privești în oglindă
Goală
Eu vin din adâncuri
Limpezi
Zămislindu-mă
Născocire
Înlănțuindu-te
Din spate
Închizi ochii
Și mă strângi între coapse
Neștiut

7 Comments

Rosturi

Ți-e
Înmugurită
Abia
Mlădița
Că de rosturile mele
Și plină-i
Primăveri mijindu-mă
Verzi
Le astup
Cu toamnă
Începându-ți rodul
Castaniu
Și între buze
Rostul
Cu ale mele-ți
Ung
C-apoi
Să-mi astupi gura
Cu rostul sânilor
Zidindu-i între palme
Pe pântec
Nu-mi găsești
Rost
Dar mă împingi
În al coapselor
Pe gustul tău
Mâ-înveți
Cu gustul meu
Să-l umplu
Și rostul minții
Cu șoapte-ți lecuiesc
Vaietele
Eu te rostesc
Tu
Rostuiește-mă-ți

Leave a comment

Goală

Știu că uneori
Ți-e poftă
Să te simți
Goală
Nici eu
Nu ți-s mult
Diferit
Am aceeași poftă
Ca a ta
De tine
Goală
Poate într-o zi
Îmi vei da
Să te golesc
Bându-te
Din adâncul ochilor
Din vârful limbii
Din cerul gurii
Din colțul buzelor
Din tresărirea umerilor
Din amforele sânilor
Din ochiul pântecului
Din palma coapselor
Din spatele genunchilor
Din buricele gleznelor
Să ne săturăm amândoi
De tine
Goală

3 Comments

Te feresc de mine

Dacă mă port ocrotitor, și din cauza asta mă simți nelipsindu-ți, e pentru că te feresc de privirile care-ți sfâșie hainele, de palmele care te frământă, de buzele care te sapă, de gândurile care te amăgesc. Te feresc de mine.

3 Comments

Privindu-te, să mă ierți

Dacă mă întrebi
Nu mai știu ce povești
Îți spuneam
Că-mi cădeau cuvintele
În abisuri verzi
Și în liniștea de după
Li se amestecau ecourile
În ceruri căprui
Nu mai înțelegeam nici eu
Dacă începusem
Ce terminam
Sau terminasem
Ce începeam
Oricum
Tu ai înțeles
Că te umblam
Cu palme neastâmpărate
Încălțate în suspine
Pingelite
Dar
Eu te pășeam
În vârful buzelor
Încet
Sfios
Cu teamă
Pe alocuri
Să nu-ți las și ție
Urmele
Trecerii mele
Deși
Știi bine
Cum m-ai amețit
Plimbându-mă pe gură
Și de căte ori
M-ai pus
Să-ți înconjor
Sânii
Să-i cobor
Să-i urc
Până în vârfuri
Ca pe urmă
Să mă rostogolești
Pe pântec
Între coapse
Iar desfăcând
Genunchii
Și prinzându-mi palmele
În glezne
Să mă pierzi
Pentru totdeauna
Al tău

Ascultă
Acuma îți vorbesc
Ceruri căprui
Pline de ecouri verzi
Înțelegându-mă
Că niciodată nu m-am simțit
Mai bărbat
Altfel decât
Privindu-te
Iar când
N-am s-o mai fac
N-am să mai fiu
Să mă ierți

2 Comments

Mușcate la fereastra gândurilor

Mi-e sete de verde, sorbit printre pleoape ascunzând pustiuri căprui
De roșu mi-e foame, mușcate înflorind între dinți nesătui
Mi-e sete de alb, sorbit rotund în palmele aspre
De suspine mi-e foame, mușcate înflorind între coapse

4 Comments

Alungând Soarele

Un braț îți trecuse mijlocelul subțire și, înconjurându-ți șoldul, își ajunsese palma strânsă între coapse, ocrotindu-le linia vieții cu a ei, stând, arogantă și nepăsătoare, chiar victorioasă, peste bobocul florii mușcăturii mele, în timp ce de celălalt, trecându-ți pe după umeri pe sub gât, și îndoit ca să-ți poți odihni obrazul pe el odihnindu-ți sânul chiar în locul în care-mi mai odihnesc eu buzele șoptindu-ți tropical, îți legănai visele ținându-te strâns cu amândouă mâinile, strângând la piept o îmbrățișare din care eu lipseam, acum privindu-vă cum vă dormeau trupurile împletite în spic din nuanțe de alb oriental, împletindu-mi bătăile inimii în dantele de iatac.
Am ocolit încet divanul și am tras draperiile alungând Soarele în Cerurile Lui, iar eu m-am întins lângă voi, sprijinit într-un cot ca să vă pot privi tresărind în timp ce-mi plimb degetele prin umbrele rotundurilor voastre, zăbovind în cercuri mărunte acolo unde dogoriți mai dulce, rămânând în Iadul meu, aici, iubindu-vă pe amândouă.

Leave a comment

Autoportret

Nu pot
Să te las
Că exact atunci
Când să
Mă împiedici
Decad
Şi mă ridic
Iar
Tâmple cărunte
Suindu-ţi dintre coapse
Buze ude
Ieșind din ale tale
Vii
Palme amorțite
Trezindu-ți sânii
De foame
Peste
Pântec lipindu-mă
Să nu-mi scapi
Cât mă privesc
Căprui
În Verde
Să-ți
Fiu
Cum vrei tu
Sau
Fiică
Cum vreau eu
Că de asta
Tot decad
Și mă ridic
În tine
Autoportret

4 Comments

Să-mi țină loc

Tremuri
Toată femeie
Te sperie cuvintele mele
De-ți usucă buzele
Fără să le bea șoapta
De-ți saltă pieptul
Fără să-ți frământe sânii
De-ți udă pântecul
Fără să-ți alunece-între coapse
De te întind și te răsucesc
Fără să-ți strângă șoldurile
De strigi și oftezi și taci și plângi
Fără să-ți pătrundă
Numai gândurile
Așa cum le-am poruncit eu
Să-mi țină loc
Pe tine
De ochi
De gură
Și de palme
În tine
Loc de trup
În piept
Să-mi țină loc
De tine

Leave a comment

Carnifloră

Mă chemi
Să te
Potopesc
Cu buze
Lecuind asprimi
Lingușitoare cu sărutul
Cu palme
Înduioșând sâni obraznici
Cerșind bunătatea mângâierii
Cu dinți
Desfăcând coapse șirete
Cu smerenia mușcăturii
Cu vrăji
Amestecându-mă-ți
În pântec
Elixir
Iar tu
Nici nu te-ai zvântat bine
De ploaia
Stropindu-mă
Mărgăritar
Peste rotundurile-ți
Orhidee
Carnifloră

Leave a comment

Pierzi, dar câștigi

Aș putea să te joc
Pe degete
Dar trebuie să te prefaci
Lac
Cu maluri albe
Coapse
Unde
Eu o să-mi plimb degetele
Lebede
Prin ape vii
În pântec
Stârnindu-mă-ți vârtej
Nepotolit
Cu un sărut
Cu două
Iar dacă mă suspini
Îți pierzi
Inocența
Dar mă câștigi

Leave a comment

Nopți de trestie

Dorm nopți
De trestie
La tâmple
Obraji
De mere
Cu migdale-n buze
La brâu
Încinse-n piatră
Sfântă
Pe maluri
Alb
De lut
Și miere
Cu adânc
În ele
Scapăr
Stele
Dimineți
În lapte

Leave a comment

Cunoaștere

De te-ai îndemna
Să mă cunoști
Pragul buzelor
Să mi-l calci cu tălpile
Goale
Să-mi dăruiești palmelor
Stăpânirea
Sânilor
Când îngenunchindu-te
Cu strânsul
Pulpelor
Mă vei ridica
Numai tu
Cu nectarul
Coapselor
Singur cuvântându-ți
Cunoașterea
În limba
Adâncurilor

2 Comments

Simțuri

Nu știu dacă tu
Simți
Răsfățându-mi-le
Simțurile
Oare ce ți se întreabă
Părul
Simțindu-se-mi inele
Pe degete
Ce-ți cred
Ochii
Cu povești
Înserându-se cu ai mei
Ce bârfe-mi poartă
Buzele-ți
Limbute
Între ale mele
Căror curiozități
Ascunzându-mi-le
Palmelor
Și gurii
Să le mai răspund
Simțindu-mă în tine
Întrebarea
Gândurilordespretine
Mă simți
Vrându-te ?

1 Comment

Învață-mă

Învață-mă cum să te țin în palme
Pe șolduri bărbia să mi-o sprijin
Cum
Învață-mă pe luciul pântecului
Obrazul să mi-l culc
Iar părul
Până la jugul coapselor învață-mă
Șuvițe peste umeri să-ți întind
Învață-mă cu degetele cum
Sânii să îți ridic să mă aclame
Iar eu în fața lor
Învață-mă
Fruntea să-mi plec
Învață-mă cum să te țin în brațe
Solfegii de-amor
Timid să-încep să-ți cânt să-învăț
Învață-mă
Să-ți fiu arcuș
Vioară
Învață-mă
Cum numai eu
Te cânt

2 Comments

De necâte ori singur

De necâte ori
Ți-am șoptit
Taci
Să-ți vorbesc numai eu
Întinzându-mi în vârful degetelor
Cuvintele
Să le guști
Cu buzele
Sprâncenelor
Gâtului
Umerilor
Gleznelor
Pulpelor
Și apoi
De necâte ori
Ți-am șoptit
Închide ochii
Să te văd numai eu
Întinzăndu-mi cu gura privirile
Să le auzi
Râzând
Pe sâni
Plângând
Pe coapse
De necâte ori
Ți-am strigat
Spune-mi
Privește-mă
Tot de atâtea ori
Tu m-ai tăcut
Astupându-mi gura
Cu palma
Pântecului
Tot de atâtea ori
Tu m-ai orbit
Acoperindu-mi ochii
Cu pumnii sânilor
Tot de atâtea ori
M-ai abandonat
Dimineților
Tăcute și oarbe
Singur

Leave a comment

În hainele tale

Te-ai îmbrăcat
Lejer
Cu albul catifelat
Al pielii
Străpuns doar de curiozitățile arămii
Ale sânilor
Și linia vieții din palma
Coapselor
Cu buze colorând
Roșu
Verdele ochilor
Întrebându-mă tăcuți
De valurile părului negru
– Te simți bine în hainele mele ?

Leave a comment

Înțărcată

Te adulmec
Ca un animal
Știindu-se
Pradă
Am chipul
Promisiunilor
Împietrit
Iar cu nările
Poftelor
Îți simt
Din tocmai celălalt capăt
Al vieții
Adus
De adierile
Tot mai puternice
Ale păcatului
Mirosul
De valuri mângâietoare
Al părului
De seri aprige și târzii
Împreunate
Cu dimineți somnoroase
Al ochilor
De șofran și busuioc
Al gândurillor
De muguri de pin și pară
Al sânilor
De pâine coaptă în vatră
Al pântecului
De ambră și tămâie
Al coapselor
Ai miros
De prima și ultima
Femeie
De cea singură născută
În zodia
Celeimaifrumoase
Spun astrele
Că e o singură șansă
În viață
Să fii întâlnită
Iar eu îți sunt
Norocosul
Căruia
Să-i devorezi
Sufletul
Înțărcându-ți
Fecioria

2 Comments

Și mai demente

Niciodată cuvintele mele
Nu ți-au ajuns
În suflet
Mereu le-ai rătăcit
Prin răspântiile trupului tău
Le ademeneai
Să-ți ajungă șoapte la ureche
Și mult sărut pe buze
Până-ți umpleau gura
Cu oboseli oftate
Și le alungai curgându-le
Printre sâni
Nu mai înainte să le răsucești
Prinzându-le cu degetele
Peste coarnele lor
Spre domolul pântecului
De unde le mânai
Și ele ascultătoare
Acunzându-le cu palma
Și rumenindu-le bine
Înainte să le topești
Cu totul
Devenindu-le cerneală
În învălmășeala coapselor
Te ridicai
Apoi
Și de-ți mai sclipea vreunul
Trecute dorințe
Pe trup
Îl striveai
Umplându-ți toți porii
Cu mândria mea
Spunânându-mi obosit
Tu
Fără ele
N-ai fi nimic
Eu mă încruntam
Mă priveam
Cum nu-ți sunt
Și răscoleam
Toate lumile
Nebunilor
Să caut altele
Și mai demente
Să-ți fiu
Mereu

Leave a comment

Declarație de mulțumire

Decența îmi cere
Să te îmbrac
Cu așternut
Mai înainte să-mi închei
Cu nasturii sânilor tăi
Butonierele buzelor
Că abia apoi
Mi te poți privi
În oglinda ochilor
Dorindu-te
Să vezi cum îți șade
Gătită cu strai nobil
De amor
Fără pereche
Iar eu am să-ți întind
Cele două cute mofturoase
Dintre coapse
Călcându-le delicat
Cu mine
Până te vei declara
Multumită

6 Comments

Demiurgi

Am ochii grei
De parcă
Ți-ai fi agățat
Parfumul
De pleoape
Să mi le tragi
Peste priviri
Să nu te văd
Rostogolindu-ți sânii
Să-mi smulgi cu ei
Buzele
Sorbindu-i
Șerpuindu-ți fierbite
Pântecul
Să-mi împleticești limba
Cu el
Umplându-mi gura cu tine
Înghițindu-mi
Oftat după oftat
Cu necuvinte
De sfârșitul lumii
De parcă ar fi ultima zi
Când de fapt
E doar al meu
În tine
Și mâine
Va fi o altă zi
Să ne-împletească
Demiurgi

Leave a comment

Lăcrimându-ți

De le vei întâlni
Căutarea
Să nu-ți pară
Mâna lor
Prea iscoditoare
Ori buzele
Prea lacome
Și nici să nu le închizi
Gura
Strigându-te
Pe sub malurile
De dantele
Te colindă de mult
Iar dacă nu i-ai simțit până acum
Căutându-ți
Zor
Între coapse
Și mur înflorindu-te
În pântec
Ori căznindu-ți
La suișul
Sânilor
Printre care
Tot li se alunecă
Sub boltă
Înmugurindu-i
E fiindcă
Iscodeau
Să le țină calea
Alor tăi
Într-o trecătoare
Printre lumi
Prăpăstioase
Unde n-ai mai fi avut loc de întors
Privirea
Și i-ai fi înfruntat
De teamă
Că n-ar mai ști
Să te dezbrace
Lăcrimându-ți

Leave a comment

Poveste de adormit iubita

Au dor de ducă
Armăsarii
Degetelor mele
I-am hrănit cu jăratic
De pofte
Și de-or fugi
Înșeuază-i
Cu dezlegândurile tale
Lasă-i să-ți zburde pe umeri
Dându-le roată
Cu nebunie
Să-ți necheze
Pe sâni
Stârnindu-i
Cu gingașul lor galop
Să-ți coboare
Pe cumpăna spatelui
Până între dealurile
Pietroase
Ale îndărătniciei tale
Odihnește-i
În liniștea șoldurilor
Și adapă-i
Din fântâna coapselor
Apoi mă descalecă
Între ele
Domn al tău
Și mi te zidește
Cetate

4 Comments

Te renunț

Devin
Dependent
Deși nu-mi place
Cafeaua
E nisipoasă
Și are gust
Amar
Dar sorbită
Din palma
Pântecului tău
După ce ți-a curs
Pe coapse
Fugită
Din cana așezată
Pe genunchii
Aducându-ți–o
La buze
De bucuria
Șoptind tresărit
A venirii
Sărutului meu
Pe sub bolta
Sânilor
Până pe
Cârnul lor
Naiv
Căutat îndelung
De degetele
Fluturând
Pe sub mătăsurile
Tale
De femeie
Răsfățată
E dulce
Și catifelată
Îmi umple
Cerul
Gurii
Cu voluptatea
Ta
Iar pe tine
Cu viciul
Meu
Vezi
Fără cafea
N-ai mai fi
Eu
De asta
Nu pot să
Te renunț

2 Comments

Nețărmurită

Ai plecat devreme
Mai înainte să-ti pot descuia
Rotundul
Genunchilor
Cu cheia palmelor
Întinzându-se la drumul
Coapselor
Însorite
Trecându-mă prin gustul
Pântecului
Și odihnindu-se
La poala sânilor
Ca să mă urce apoi
Opintit
Spre șaua
Buzelor
Smulgându-le desfăcute
Necunoscutul
Limbii
Pătrunzăndu-ți
Rodnicia
Mușcându-ți
Țipătul
Și bându-ți lacrima
Din leagănul
Genelor
Ai plecat
Privindu-mă
Lăsându-mi gândurile
Pictate
Indecent
În culoarea
Furtunii
Răscolind marea
De atunci
Nețărmurită

Leave a comment

Necredincioasă

Te ridici
Fără o vorbă
Și cuvintele privirii
Îți tac
De parcă aș fi
Doar o înfloritură
Pe așternut
Te apleci după un pahar
Răsturnat
Și eu după tine
Și te îndrepți
Cu pași nerușinați
Spre mângâierea aprigă
A focului
Oferindu-i pântecul
Leoarcă
Să ți-l zvânte
În timp ce sorbi
Ultima picătură
Care-ți fuge de pe buze
O prinzi la timp
Cu vârful limbii
Care a tăcut-o și pe a mea
Abia atunci
Întorci capul
Și mă privești
Privindu-mi urmele
Lăsate pe grumazul coapselor
Asta după ce le-am răsucit
În fel și chip
Ca să-ți desfac
Poarta sărutului
N-ai țipat atunci
Doar mă blestemai
Oftând
Uitându-te
Încruntată
La ce ți se întâmplă
Mai târziu
Ți-ai slobozit
Strigătul
Când nu făceam
Decât să te îndulcesc
Cu mine
Și mi-ai smuls brațele
Să te înconjori cu ele
Mușcându-mă de piept
Să te vezi tu
Acolo
În timp ce
Pe bolta sânilor
Mușcăturile mele
Ți se văd flori
Doar în priviri
Cred
Că nu mă știi de tine
Eu da
Că dacă-mi ling buzele
Tot gustul tău
E acolo
Deși
Ți-am spus de la începându-te
Că o să avem gusturi
Diferite
Eu pe al tău
Și tu
Pe al meu
Necredincioaso !

Leave a comment

Întreg al vostru

Știu că te iubește
Și tu
Văd cum vă umpleți
Privirile
Cu trupul
Cum vi se umezesc buzele
Cu gânduri
Când vă vorbiți
Chiar în fața
Uimirii mele
Cum îți alintă părul
Cu degete tandre
Cum te îmbrățișează
Sânii tăi
Așteptându-i prietenia
Palmelor
Și coapsele
Mărturisirea atingerilor
Între ele
Purtând masca
Nevinovăției
Foamea
V-o simt eu
Și pe mine mă seacă
Setea
Cu care te aleargă
Când vă despărțiți
Tu la brațul meu
Și mă întreb
Dacă nu cumva
V-ați gustat
Fără știrea mea
Rămânându-ți nealungat
Continure
Și nu te mai înțeleg
Dacă tot ne păstrezi
Pe amândoi
Atunci împarte-mă
Și cu ea
Nu voi fi jumătate
Fiecăreia
Ci întreg al
Vostru

3 Comments

Peltic

Îmi strigă coapsele tale
Tot felul de supărări
Aburinde
Între îndrăzneli de sfioasă mătase
Cu guler năzdrăvan de dantelă
Le astup gura
Cu mâna
Dar atunci
Le sare țâfna
Sânilor
Și mă pomenești
Cu buzele
Înger
Trezindu-mă
Din adormire
Și cu dinții
Demon
Jupuindu-mi de viu
Sărutul
Neștiindu-te așa
Sălbatică
Mă pedepsești
Cu toate frământările
Trupului
Abia reușesc
Să-ți șterg lacrimile
Să-ți mângâi obrajii
Să-ți întind zâmbetul
Coapselor
Cerându-le iertare
Peltic
Cu limba împleticită
De beția nectarului
Tău

Leave a comment

Potrivnicul poftelor

Când văd o femeie frumoasă
Întâi îi privesc măinile
Să aibă degete subțiri
Și lungi
Care știu să mângâie printre
Nasturii cămășii
Care știu să caute
Fără să se poticnească în
Ghinturile curelei
Și unghii care nu se tem
Să zgârie
Blând
Abia pe urmă sânii
Să le ghicesc pârgul
De mi s-ar potrivi poftelor
Palmelor
Și picioarele
Să le ghicesc văile coapselor
De mi s-ar potrivi poftelor
Gurii
Iar buzele i le privesc
La urmă
Că aici aș începe
Dacă ar fi să încep
Să știu cum să-mi potrivesc
Sărutul
Poftelor
Iar ochii
Nu-i privesc
Niciodată
Ce mă fac dacă
Verzi
Albaștri
Căprui
Mi s-or potrivi poftelor
Inimii ?

3 Comments