Nețărmurită


Ai plecat devreme
Mai înainte să-ti pot descuia
Rotundul
Genunchilor
Cu cheia palmelor
Întinzându-se la drumul
Coapselor
Însorite
Trecându-mă prin gustul
Pântecului
Și odihnindu-se
La poala sânilor
Ca să mă urce apoi
Opintit
Spre șaua
Buzelor
Smulgându-le desfăcute
Necunoscutul
Limbii
Pătrunzăndu-ți
Rodnicia
Mușcându-ți
Țipătul
Și bându-ți lacrima
Din leagănul
Genelor
Ai plecat
Privindu-mă
Lăsându-mi gândurile
Pictate
Indecent
În culoarea
Furtunii
Răscolind marea
De atunci
Nețărmurită

  1. Lasă un comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: