Peltic


Îmi strigă coapsele tale
Tot felul de supărări
Aburinde
Între îndrăzneli de sfioasă mătase
Cu guler năzdrăvan de dantelă
Le astup gura
Cu mâna
Dar atunci
Le sare țâfna
Sânilor
Și mă pomenești
Cu buzele
Înger
Trezindu-mă
Din adormire
Și cu dinții
Demon
Jupuindu-mi de viu
Sărutul
Neștiindu-te așa
Sălbatică
Mă pedepsești
Cu toate frământările
Trupului
Abia reușesc
Să-ți șterg lacrimile
Să-ți mângâi obrajii
Să-ți întind zâmbetul
Coapselor
Cerându-le iertare
Peltic
Cu limba împleticită
De beția nectarului
Tău

  1. Lasă un comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: