Pofte literare, de Adam și Evă
De ți-ar fi sete, te-aș îmbăta cu pofte orientale
Tu m-ai putea îmbăta, că îmi e sete, cu-ale tale
Pe sub mătăsuri, într-un așternut de catifele
Aș bea din tine, de ți-ar ști coapsele să-mi cheme gura între ele
Pe sâni ți-aș căuta izvoare dulci cu buze arse
Și m-aș întoarce iarăși, cu sete, între coapse
Ți-aș astupa și ție setea, cu stea mea de tine-aprinsă
Și aș primi tot ce mi-ai da să beau, tu goală în catifelurile mele-întinsă
Ne-am bea, ne-am înseta din nou, pe rând
Și tu mi-ai fi izvor cu trup, eu trup doar pentru tine izvorând
Printre icneli de oameni beți gura cu-a mea eu ți-aș deschide
Să ne-împletim cu-împleticeala limbilor dorințele șoptite
Ne-am îmbăta și ne-am trezi îndurerați de-atâta sete
Căzuți unul într-altul, unul pe altul așteptând să-l mai îmbete
Souvenir 