Călimara noastră


Sunt lacrimă, în care stelele fierbinți răsar
Și Cer gândesc să-mi stai mereu în minte
Te iau, te vreau, nu lut de frământat, ci dar
O strălucire strânsă-n brațe de cuvinte
Mi-ai fost rostire, și mi-ai fost și gând
Te-am adormit sub pleoape și te-am învelit cu gene
Mi-e dor de somnul tău, de vise sunt flămând
Te-aștept în călimara noastră, încă mai e vreme

  1. #1 by poetatapreferata on 9 May 2016 - 19:44

    Uhhh! Potrivire în rime! Te descopăr tot mai talentat! Îmi place mult cum scrii. Îmi cer scuze că mi-am permis să vorbesc cu “tu”.. Așa am simțit 😉

    • #2 by Domnul Bob on 9 May 2016 - 20:37

      Mulțumesc ! Nu e nicio problemă, eu sunt tu mereu 😀

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: