Souvenir

Și de ți-aș spune
Că eu sunt noaptea fără nume ?
Să mi-l găsesc, am rătăcit prin lumi de stele
Mai misterioase și depărtate decât gândurile mele
Și reci, și colțuroase, întunecate și tăcute
Nenumărate alte nopți am întâlnit, la fel, cu numele pierdute
Pe-al meu nu l-am găsit, dar am văzut atâtea altele nespuse
Abandonate într-un dulce somn după ce-n vise-au fost seduse
Vândute-n schimbul altor nopți, fără de doruri, liniștite
Am întâlnit multe nume lasate de șoapte să piară-n uitare
Orfane de nopți frumoase care-mai-de-care
Doar numele meu nu l-am aflat
Poate din cauză că tu l-ai ținut strâns îmbrățișat ?
L-ai legat fiori care ard
Cu doruri l-ai împrejmuit într-un de netrecut gard
Cu insomnii l-ai hrănit când în palmă scâncea
L-ai învățat să vorbească, cu limba ta
Ah ! Abia aștept să mă-întoc, să-ți redevin străin într-o noapte
Să-mi aștepți în piept tremurând cuvintele prefăcute în șoapte
Să mă strigi Celfărădenume, sau oricum vei vrea
Să mă botezi cu numele tău, să-ți fiu fiindu-mi a mea !