Iubesc să-ți împletesc șuvițe în păr, pe deget inele să le înșir
Să le plimb apoi peste tremurul trupului tău într-o mângâiere delir
Peste povârnișul sânilor să-mi croiesc drum cu buze de arșița dorinței uscate
Până la gura coapselor de mâinile-mi devenite lacome smulgându-ți țipete frământate
Linia vieții să ți-o urmez până la a rodului ei adânc ascunsă grădină
Să-ți văd ochii sclipind de a dorinței de mine strălucitoare lumină
Apoi să te-acopăr cu dantelă de șoapte împletite cu andrele de-alint
Să-ți domolesc furia poftelor care vrăjmaș încă în tine mă simt
Să adorm cu tine în brațe visând că te păstrez doar pentru mine
Dar știu că tu o să pleci către altul, dacă el către tine nu vine
Mi-ești sortită să te iubesc zadarnic, fără să-ți fiu de vreun rost
Doar ție, nu și celei care în depărtări pe ascuns altuia i-a tot fost
#1 by Maria on 15 June 2015 - 15:59
“Mi-esti sortit sa te iubesc zadarnic, fara sa-ti fiu de vreun rost “