Mă trezesc


Am dormit mai mult decât viețile împreunate ale niciodată apunândelor astre
În tâmpla-înghețată iar mi se zbate fierbinte cântec de păsări măiastre
Pe umerii sufletului aripile-mi prind curaj nebun către tine să zboare
Armăsarii cuvintelor zburdă pe câmpii de hârtie cu penițe noi potcoviți la picioare
I-am adăpat cu cerneală din ochi a căror fântână de un an se tot umple și nu mai seacă
I-am hrănit cu jăratec de gânduri arzând, prea umilite pe la poarta ei să mai treacă
Se-împrimăvărează în mijloc de toamnă străină, ieftină și murdară
Înverzesc din muguri de suflet desfrunzit de ea cu furtuni de nedreaptă ocară
Prind adânci rădăcini de-adevăr pe care toporul minciunilor nu poate să le mai taie
Mă întorc nevrednic și te găsesc așteptându-mă iertătoare la mine-n odaie
Am atât de multe să-ți spun, atâtea dureri blestemate să-ți povestesc
Dar mai înainte să te sărut aș vrea, din somnul tristeții să mă trezesc

  1. Leave a comment

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: