Singurătate

Sa te invat singuratatea ? Nici eu n-o stiu
E poate clipa de durere iscata de dor seara tarziu
Ori poate lacrima ce izvoraste printre gene dis-de-dimineata
Sau perna in care-ti ingropi zambetul trist de pe fata
Ori poate inima care-ti bate nebuna
Atunci cand astepti sa te mangaie un cuvant calator pe o raza de Luna
Nu stiu ce-i singuratatea, si daca as sti sa te invat n-as putea
Fiindca-i dureroasa si trista si urata si rea
Sau poate te mint, si poate singuratatea prea bine-o cunosc
Dar o tin pentru mine, tie iubirea iti las, mie-mi este lipsita de rost
Eu sunt nebun, poet declarat mizeria cuvintelor ravasite
Singuratatea o tin pentru mine, pedeapsa faptelor nesavarsite

This entry was posted on 23 September 2012, 11:29 and is filed under Scrisori cu Fata de fragi. You can follow any responses to this entry through RSS 2.0. You can leave a response, or trackback from your own site.

Comments (4)

#1 by melanietoulouse on 23 September 2012 - 20:49

“La solitude ça n’existe pas…

Tu te trompes, petite fille
Si tu me crois désespéré
la nature a horreur du vide
L’univers t’a remplacée
Si je veux, je peux m’en aller
A Hawaii, à Woodstock ou ailleurs
Et y retrouver des milliers
Qui chantent pour avoir moins peur…”

– – –
Bordeaux rouge forever… 🙂

Reply
- #2 by Domnul Bob on 23 September 2012 - 22:35
  
  hmmmm, prezenta lumii mie imi pare cea mai clara dovada de singuratate
#3 by Kaaliope on 23 September 2012 - 17:53

sa nu invatam pe nimeni ce-i singuratatea…oricum toti o cunoastem, mai devreme sau mai tarziu…f frumos dragul meu prieten poet 🙂

Reply
- #4 by Domnul Bob on 23 September 2012 - 19:30
  
  Multumesc, tu m-ai inspirat 🙂
  Eu as fi vrut sa predau iubirea, dar am esuat in avea clasa goala … nu cea “de la distanta”, aici am avut catedra “plina” 🙂
  
  Rectific, fata de fragi. Cealalta poezie e inspirata de tine. Ma scuzati, beau un vin rosu. Se spune ca face minuni 🙂
  
  Inca o data scuze !