Anotimp de carte

Frumoasă, ce frumoasă, doamnă
Ești domnișoară, dar în astă iarăși toamnă
Ești doamnă în mintea mea nebună, domnișoară
Te simt în piept, în palme, precum ți-aș fi întâiul, iar tu întâia oară
Îmi stai în gânduri de bărbat, neștiutoare, goală, în privirea lor ascunsă
Te lași ușor în gândul pântecului de vitejia poftelor pătrunsă
Sânii, îi întărești în vârfuri cu buze căutându-ți mugurii de primăvară
Îmi duci cu vorba gura printre coapse și gura ta mi-o dăruiești fecioară
Frumoasă, ce frumoasă, poveste-mi ești, în fiecare noapte, zi
Trăiesc cu tine într-un anotimp de carte, eu te citesc, iar tu mă scrii

This entry was posted on 12 October 2016, 23:16 and is filed under Erostire, Souvenir. You can follow any responses to this entry through RSS 2.0. You can leave a response, or trackback from your own site.

Comments (5)

#1 by natycalinescu on 4 January 2017 - 12:29

Eu te citesc, iar tu mă scrii… 🙂 – uimitor schimb de roluri, un tot circular.

Reply
#2 by Maria on 7 November 2016 - 22:03

Domnule Bob!!!

Reply
- #3 by Domnul Bob on 7 November 2016 - 22:08
  
  Sunt aici, domniță 🙂
#4 by annaodette13 on 13 October 2016 - 9:13

deși nu sunt adepta literaturii erotice, stilul expresiv, rafinat si elegant abordat din iniîa de Domnia Ta, mî obliga sa accept cu bucurie în premieraă, declamarea si confesiunea ta, artistică respectoasă si admirabilă față de sexul slab pentru Femeia iubita in cazul de speta.
Rar, așa talente si omenie! Domnul sa te aibă in paza!

Reply
- #5 by Domnul Bob on 13 October 2016 - 19:01
  
  Mulțumesc! Cele mai bune gânduri și ție.