Ești frumoasă, doamnă
Ai ochi de primăvară și-n buze ai culori de toamnă
Sprâncenele ți se încruntă a desfătare
Îți saltă pântecul și tremuri din picioare
Te gust puțin, din sânul ca o pară
Și dintre coapse cât să strigi, nu să te doară
Mă salt pe vârfuri să ne potrivim deodată
Te strâng pe șolduri, cu brațele-ți dau roată
M-aplec să îți șoptesc o poezie, cuvinte fără rime
Cu unghiile și dinții tragi, și brusc te scoți din mine
Mă dai deoparte, apoi de trebuință îți sunt iar
Mă-îndrăgostești de tine, doamnă, iar tu de mine n-ai habar
Astăzi mă iei să-ți fiu părtaș la trup, iar mâine gândul tău mă tace
Mă-îndrăgostești de tine, doamnă, și ești frumoasă, și îmi place
#1 by Maria on 8 November 2016 - 19:22
Mda….<3
#2 by Domnul Bob on 8 November 2016 - 21:35
Păi, da 🙂
#3 by poetatapreferata on 2 October 2016 - 9:56
Ca întotdeauna, o placere să te citesc! Frumos!
#4 by Domnul Bob on 3 October 2016 - 19:58
Mulțumesc !
#5 by annaodette13 on 1 October 2016 - 22:59
Iubit romantic, amant dorit, aventurier si seducator al femeilori cu *stanță* in opisul indragostilor pentru eternitate, calificative culese din prezentul poem de ‘moa*, cititor neinsemnat, dar indragostit de poezie, dovedesc prin declamarea t, cinstita, conceputa in limbaj liric, muzical, pictural, etc… ca esti un artist mare, care scrii cu un stilou, alimentat cu cerneala din inima, si picaturi de lacrimi din ochii unui om tmid.
Felictari, si curaj i n viata reala Poete!
#6 by Domnul Bob on 3 October 2016 - 19:59
Nu sunt un artist, cu atât mai puțin mare, dar sunt măgulit și onorat de aprecierile tale! Mulțumesc!