Promiscuu (Întâlnindu-mă)


Se strâmbă colțurile
Străzilor gândind
Că eu ador
Sânii și coapsele
Că-mi plimb degetele
Pe pântece tresărind
Sub pașii lor
Întinzându-le
Că privesc în ochi
Doar acuarele verzi
Și-mi umezesc buzele
Numai războindu-mi-le cu altele
Pentru un strop de aer
Dar ce-ați vrea colțuroaselor ?
De nume nehotărâtelor
De numere purtătoarelor
Să idolatrizez științele și artele ?
Le îndrăgesc și pe astea
Dar cel mai mult
Iubesc
Știința femeii de a se făuri artă
Întâlnindu-mă
Voi vă ridicați semețe
Din pământ ars
Eu viețuiesc plămădit
Păcat
Din lut

Anunțuri
  1. #1 by slowaholic on 8 August 2015 - 8:17

    Ai fost în formă, cavalere. 😊

    • #2 by Domnul Bob on 8 August 2015 - 8:33

      Uneori mă gândesc la ce sunt folositoare diverse „chestii”. Iată, colțul străzii, bunăoară, îi folosit la gâlceava direcțiilor. 😀

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: