Verde tânăr bătrân și nebun


El se credea tei, în flori strângând-o gânduri pe ea, parfum
Fluturi geloși cu aripi de verde tânăr bătrân și nebun
Ea îl îmbăta pe furiș, el se scria în voia poveștilor ei
Parfumul lui era ea, el, doar un plop crezându-se tei
Când s-a smuls din brațele lui, înstrăinându-se printre zei cu mister
L-a rămas verde tânăr bătrân și nebun, plop înflorind tei într-un fel efemer
Brațele-i cad la solstițiu, și din ochi îi curg amintiri dulci fără rost
Ea, parfum nu-i mai e, el, verde tânăr bătrân și nebun, tei niciodată n-a fost

  1. Leave a comment

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: