Atât
Te-am lipsit cât să-mi tragi sufletul
Fuioare prin inele de cuvinte
Vise păcătuindu-te nopți cu povești
Zile
Noi
Drumuri pășindu-se întors
Fulgi din zăpezile stelelor
Lut cântând în vatra curcubeielor
Stins cu apa sfântă a mângâierilor
Nevinovate
Născătoare de lumini în noroioase
Cenușiuri
Plouă-ne peste prăpăduri
Ceruri îmbujorundu-ți cuvântul
Gândul
Eu
Prea puțin
#1 by maria on 3 March 2015 - 16:25
Atat de prea putin …..
#2 by Domnul Bob on 5 March 2015 - 20:50
Mulțumesc ! Mult ! 🙂
#3 by dumitruichim on 20 February 2015 - 3:01
Imi place cum scrii
#4 by Domnul Bob on 20 February 2015 - 22:27
Mulțumesc !
#5 by annaodette13 on 15 February 2015 - 23:00
poate…imi spui tu, unde sa parchez, daca ‘bolidul’ meu nu face cinste ‘palatului’ dvs..
#6 by Domnul Bob on 16 February 2015 - 0:02
sorry ?
#7 by annaodette13 on 15 February 2015 - 21:44
poate tu mai mult decat ea, dar vanitatea masculina nu vrea sa-si arate vulnerabilitatea. Tu esti cel tare in fraze, dar temator si slab, cand draga de ea iti tulbura trupul cu farmecele sale, iar mintea iti dicteaza sa fii eroul ei, desi…