Câteodată
Mai trag cu ochiul
La gândurile tale
Mă cațăr cu buzele
Pe scara șoaptelor
Până la ureche
Și de acolo
Mă răsucesc
Adiere
Pe o șuvită
Până lângă tâmplă
De care mă lipesc
Cu un sărut
Și aștept
Să-ți iasă gândurile
În poarta privirilor
Mai apare câte unul
Cristalin
La colțul ochilor
Se sperie
De umbra lui
În umbra mea
Și fuge repede înapoi
În privirea
Care l-a strâns
Adâncuri
Din ploaia timpului
Tot despărțindu-ne
Altul
Mai greu
Ți se agață de geana
Cea mai sfioasă
Și o frânge
Dar o prind repede
În palma tăcerii
Mai înainte să-ți tulbure obrazul
O descânt
Și ți-o ascund în sân
Dorință
Că dorințele se împlinesc
Dacă nu se spun
Doar se gândesc
#1 by corina on 11 May 2014 - 18:33
Dorintele se implinesc daca nu se spun doar se gandesc…da, atragem ceea ce gandim…uneori, insa, dorintele n-au cum sa se implineasca pt ca ne adresam unei iluzii…visam la cineva care este inaccesibil…eu asta fac, e fructul oprit…
#2 by Domnul Bob on 11 May 2014 - 19:53
Atunci poate că iluzia e ceea ce dorim. Uneori avem nevoie și de povești, de iluzii.
#3 by corina on 12 May 2014 - 6:07
Fug de realitate…imi plac iluziile…mi-am construit un personaj, un tip ideal care imi stie dorintele cele mai ascunse….si totusi, acest barbat exista in realitate, eu doar il transfigurez…de la el am energia…mai departe e nevoia mea de iubire…e neimplinirea mea…e golul meu interior pe care trebuie sa-l umplu …vreau sa fiu vie , sa ard…el e departe de mine si fizic dar si sufleteste…eu sunt doar o amintire, o trecatoare care s-a agatat de zambetul din coltul gurii sale…de privirea aia care ma sondeaza pana in maduva oaselor.E uimitor cum suntem de permeabili pt. anumite persoane…
#4 by slowaholic on 6 May 2014 - 21:41
Ca de obicei, cavalere, o încântare. 🙂
#5 by Domnul Bob on 9 May 2014 - 20:44
Mulțumesc Prințesă ! Ca de obicei o iubesc, o ce încântare ! 🙂
#6 by Corina Gabriela on 6 May 2014 - 19:31
Gorgeous !!
#7 by Domnul Bob on 9 May 2014 - 20:45
She’s so beautiful !!!