Vernil, albastru, în anotimpul Paradis

Plouă iubito ! Și ninge, în luna lui april
Liliacul plânge-albastru peste obrajii de vernil
O buhă țipă-albastru peste vernilul primăverii, un blestem
Plouă vernil iubito ! Și ninge-albastru, cu-albastrul norilor vernil te chem
Te chem albastru peste obrazul meu vernil
La sânul tău de mamă strânge-mi albastru vernilul gurii mele de copil
Tâmpla albastră mi-o mângâie vernil cu mâna ta fierbinte
Iubește-mâ iubito ! Vernil, albastru, pe coapsa ta înșiră-mi mușcăturile-n cuvinte
În pântec mă primește, vernil venind dintr-un albastru vis
Plouă și ninge, iubește-mă iubito, vernil, albastru, în anotimpul Paradis

This entry was posted on 12 April 2014, 0:02 and is filed under Souvenir. You can follow any responses to this entry through RSS 2.0. You can leave a response, or trackback from your own site.

#1 by greierusa on 13 April 2014 - 20:57

mi-ai făcut weekendul mai frumos cu răspunsul tău.
(să știi că și pe mine mă fascinează sânii, dar nu în contextul erotic, știi tu)

- #2 by Domnul Bob on 13 April 2014 - 21:17
  
  Cu plecăciuni Prințesă ! O noapte fermecată să ai !
#3 by greierusa on 12 April 2014 - 0:13

La sânul tău de mamă strânge-mi albastru vernilul gurii mele de copil

senzual, frumos, proaspăt! 🙂

- #4 by Domnul Bob on 12 April 2014 - 9:44
  
  Mulțumesc Prințesă ! Este un loc păstrând multă taină, sânul, magia nașterii lumii.

Souvenir