Icar


Acolo unde calci, țărâna naște stele
Iar eu, Icar nebun, plutesc cu aripi de ceară parfumată printre ele
Îți caut glezna, să-i leg la gât sărutul, din sidefiu de perle colier
Îți caut talpa, ca-n stea să îl transformi când eu din dragoste în urmă-ți pier
Și pulpele-ți le caut, ca-n palme frământându-le rotundul împietrit și fin
Să mă pricinuiești ca-n strânsul coapselor zborul eteric în osteneală de păcat să-l odihnesc puțin
Cu lacrime de parafină-încinsă orînduiala zeilor s-o stric când aripa-mi se frânge
Și cu mătasea șoaptelor să-ți șterg obrazul pe care nemaitrăită fericire ochii încep a plânge
În brațe tu să mi te strângi și prin țărâni să nu mai calci, miracolul să ți-l ascunzi de hâda și murdara lume
În tine să se nască stele dintr-un Icar cu aripile frânte de-a frumuseții tale fierbințeală și minune

  1. Leave a comment

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: