Să nu minți, am văzut cum ai atins-o, degetele ți-au fost cheia cu care i-ai descuiat zâmbetul ca să-ți intre privirea în el cu totul, nu mai înainte să-ți ștergi tălpile sărutului chiar pe pragul buzelor ei. Ai prins-o de mijloc, strânsoare prietenească pentru cine nu te-ar cunoaște, dar palma-ți tremura când i-a atins pântecul, iar ei i-a strălucit în priviri dorința, a pus picior peste picior strângând între coapse timpul pe care urma să-l înlocuiești cu gura care-i sufla deja șoapte disperate la ureche făcându-i sânii să numere cu bătăile inimii așteptarea. Să nu minți, știu că-ți place, știu că și ei îi place, știu că o să vă smulgeți hainele să vă priviți cu lăcomie trupurile mai înainte de a vă devora cu sălbăticie. O să vă mușcați și o să vă gustați fără rușine, o să vă mângâiați chiar sub privirile mele, și nu mint, o să vă privesc cu plăcere, o să învăț chiar de la voi ce vă aprinde și ce vă stinge, iar când voi veți fi obosit prea tare o să vă dezleg și-am să ne fac alt nod, strâns bine cu pofta mea de a vă iubi pe amândouă.
-
Follow
Following
Already have a WordPress.com account? Log in now.
Souvenir 
#1 by Camelia on 4 March 2014 - 23:54
Cică asta e o fantezie a multor bărbaţi, asta de zici de ea; te-ai îndepărtat aşa de mult de cel de cândva îmi pare, dar nu mă lua în seamă, puteam să tac asta şi să nu ţi-o spun.
Constelaţii schimbătoare, poeziile tale, îmi plăceau nespus vânătoarele tale metafizice de la început, asta neînsemnând că nu ţi-au sporit de-atunci numărul admiratorilor, dacă e să mă iau după laicuri. E drept şi că sunt din ce în ce mai mulţi necuvântânzi.
#2 by Domnul Bob on 5 March 2014 - 18:15
Oare nu-i viata un drum inceput cu picioarele amortite de lungul drum al unei fantezii printre constelatii schimbatoare? Despre indepartare ce pot spune? Sunt doar altfel ratacitor, in alt peisaj, dar mie, barbatului, fanteziile mi-au ramas aceleasi, doar ca rodesc alte fructe, alta roua le spala pe fata dimineata, alt soare le incalzeste, alta luna le ascunde in vise.
Cat despre oaspetii mei ei vor fi bine primiti, fie de-s multi, fie putini, fie de-or cuvanta, fie de nu. Pe toti i-am primit si ii voi primi cu bucurie, ca zabovesc o clipa, ori se uita ramanand.
Daca insa ti-au placut acele metafantasme ale celuilalt eu, sunt onorat. Si iti multumesc pentru aceasta marturisire.
#3 by slowaholic on 4 March 2014 - 5:51
:)))))