Souvenir

Un sân încă se războiește cu-o neplecată cupă dantelată
Scăpat de-a alteia strânsoare rotundul celuilalt din palma ta cu mângâiere se adapă
Muguri se-arată, rod bogat din pământiul lor trufaș
Cândva pe-ogorul pieptului cu plugul gurii să-l frământ pe mine mă tocmisei arendaș
Sub pleoape ți se-ascund priviri scăldându-se într-o poveste terminată cu plăcere
Atât de vie-ți zburdă-n pântec că-ți unge coapsele cu miere
Răsufli șoaptele pe care ți le-am scris pe buze cu-a trupului cerneală
Și nu s-au șters cuvintele albastre pe care le-am mușcat pe alba-ți carne goală
Te mai acoperă doar o năframă, stele pătând apus păgân pe borangic pictat
De toate celelalte straie, la gândul meu poftindu-te, tu singură te-ai lepădat
Și mă primești oftând în tine deși în alte universuri sunt, și-un altul nedeparte
Dar nu mă poți uita scriindu-te întâiul, tu singura și prima-mi de iubire carte