Grăunțe de nisip


Fără să calci pe-alături pășești pe un hotar
Care separă mângâieri de gândul născându-le imaginar
Flamuri de mătase fluturi, nurii îți dezvelști cu iscusință
Cu degetele pline de răgaz palma o plimbi, ca o nerăbdătoare stăruință
Te-împiedici de-o cătușă de dantelă, țesut pe coapsă cu înflorituri te strânge
O cerți cu unghii lungi care mă caută să-mi stoarcă-n carne lacrimi mici de sânge
Și zăbovești puțin întrebătoare pe șoldul tare ca de piatră
Asculți ispita ce te-îndeamnă să te-abați spre fierbințeala din a pântecului vatră
Ți-e teamă însă, să nu te rătăcești în tine-însingurată
Drumul mă chemi să ți-l descopăr, de gura mea oftând mușcată
Și știu, știm amândoi, că hrană poftelor, eu iadului, îmi vei ajunge
Când valuri peste trup, grăunțe de nisip dorința îți va strânge

  1. #1 by Mucegai Ales on 5 Decembrie 2013 - 17:01

    Am vrut sa citesc poezia dar m-am jucat cu arcul din reclama de langa ea. A fost frumos.

    • #2 by Domnul Bob on 5 Decembrie 2013 - 18:02

      Eu nu văd reclama. Mă cunosc cu adminul și am user și parolă.
      Însă tot e bine și așa, înseamnă că nu-i chiar un blog degeaba.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: