Din tălpi în creștet emoția te răscolește
Sfârșitul din cartea aventurii nu ochii, ci dorința îl citește
Te-întinzi, te strângi și între coapse simți fierbinte
O intrigă ce te pătrunde cu-înverșunare de cuvinte
Un sân se răvrătește sub straiul de mătase
Și tu mai tare strângi din coapse, care-ți devin alunecoase
Și nu mai poți să te oprești, ultima pagină vrei să întorci
Ba chiar un țipăt de uimire adânc din trupul tău îl storci
Pe-o palmă ți se spijină păcătuind în gând ființa
O alta încă ține legată-n pagini de roman dorința
Se termină, dar ultimul capitol îl iei de la-început
E chiar povestea-n care te-ai dăruit frumoasă unui frumos necunoscut
#1 by slowaholic on 15 November 2013 - 19:50
Azi ești într-o formă de zile mari, cavalere! Frumoase povești de spus pe seară. 🙂
#2 by Domnul Bob on 15 November 2013 - 20:56
Se întâmplă câteodată să am călimara plină 🙂
Mulțumesc Prințesă !