Timpul nostru probabil


Ploua cu stropi mari ca niște lacrimi de îngeri care în drumul lor spre obrazul pământului lăsau pe geam urme limpezi de Rai. Eu tăceam privindu-ți graba și neliniștea, nu aveai umbrelă decât dragostea mea, dar atunci încă nu învățasei să te folosești de ea, și mă rugam ploii să nu înceteze, să țină o viață și mai bine. Poate obosită să mai speri, ori poate ploaia îmi asculta rugămintea, te-ai liniștit, nu-ți mai eram cotropitor în timpul tău prețios, și ai început să-mi povestești ceva despre tine, îmi dadeai puțin din tine, iar eu gustam fiecare mișcare a buzelor tale, fiecare taină strălucindu-ți în priviri. Te-am atins de două ori pe mână, să mă conving că ești tu, că nu visez, că suntem împreună, miraculos adunați de o ploaie de vară, și nu te-ai speriat, mâna nu ți-a mai fugit departe de mine îndepărtându-l pe nevrutul noi. La un moment dat ai zambit, port și acum în amintiri rana care nu mai vrea să se închidă a acelui zâmbet, și atunci am știut că se va termina înainte de a începe, Soarele a ieșit la chemarea zâmbetului tău redevenindu-mă un oarecare, uitat pe un trotuar înlăcrimat de cea mai frumoasă încă neștiindu-se iubită, grăbită să-și ajungă din urmă timpul ei, abandonându-l pe-al lui, pe-al nostru, probabil.

  1. #1 by ... on 25 July 2013 - 16:18

    Îmi potrivesc ceasul după tine

    Te rog să-ți faci timp pentru mine,
    Ai putea să începi cu o secundă în fiecare zi,
    O secundă în care să taci și tu, să tac și eu,
    O secundă în care să mă privești tu, să te privesc și eu,
    O secundă în care să respiri și tu, să respir și eu,
    O secundă în care să uiți tu, să uit și eu,
    Pentru că eu îmi potrivesc ceasul după tine.

    Te rog să-ți faci timp pentru mine,
    Poți continua cu două secunde,
    O secundă în care să taci tu și o secundă să tac eu,
    O secundă în care să mă privești tu și o secundă în care să te privesc eu,
    O secundă în care să respiri tu și o secundă în care să respir eu
    O secundă în care să uiți tu și o secundă în care să uit eu,
    Pentru că eu îmi potrivesc ceasul după tine.

    Te rog să-ți faci timp pentru mine,
    Să-ți dai ceasul cu o secundă înapoi,
    Ca mecanismele trupurilor noastre să se întâlnească la fix,
    Nici cu o secundă mai devreme, nici cu una mai târziu
    Într-o armonie perfectă a sutimilor de secundă și orgasm
    A miimilor de secundă risipindu-se în fiecare picătură de sânge
    Pentru că eu îmi potrivesc ceasul după tine.

    Și-n definitiv nu cred că trebuie să-ți faci timp pentru mine
    Când există atâta alchimie între noi, până la chimie,
    Ce mai contează o secundă în care să taci și tu, să tac și eu,
    O secundă în care să respiri tu și o secundă în care să respir și eu
    Dacă pe același cadran al lumii și al timpului,
    Istoria bing-bangului va consemna în cartea sa,
    Avem același puls și aceeași oră
    Ca două secunde într-o secundă,
    Ca două ceasuri într-un ceas,
    Pentru că eu îmi potrivesc viața după tine.
    (Marius Tuca)

  2. #2 by Diana şi Dan on 10 July 2013 - 20:22

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: