Ploua cu stropi mari ca niște lacrimi de îngeri care în drumul lor spre obrazul pământului lăsau pe geam urme limpezi de Rai. Eu tăceam privindu-ți graba și neliniștea, nu aveai umbrelă decât dragostea mea, dar atunci încă nu învățasei să te folosești de ea, și mă rugam ploii să nu înceteze, să țină o viață și mai bine. Poate obosită să mai speri, ori poate ploaia îmi asculta rugămintea, te-ai liniștit, nu-ți mai eram cotropitor în timpul tău prețios, și ai început să-mi povestești ceva despre tine, îmi dadeai puțin din tine, iar eu gustam fiecare mișcare a buzelor tale, fiecare taină strălucindu-ți în priviri. Te-am atins de două ori pe mână, să mă conving că ești tu, că nu visez, că suntem împreună, miraculos adunați de o ploaie de vară, și nu te-ai speriat, mâna nu ți-a mai fugit departe de mine îndepărtându-l pe nevrutul noi. La un moment dat ai zambit, port și acum în amintiri rana care nu mai vrea să se închidă a acelui zâmbet, și atunci am știut că se va termina înainte de a începe, Soarele a ieșit la chemarea zâmbetului tău redevenindu-mă un oarecare, uitat pe un trotuar înlăcrimat de cea mai frumoasă încă neștiindu-se iubită, grăbită să-și ajungă din urmă timpul ei, abandonându-l pe-al lui, pe-al nostru, probabil.
-
Follow
Following
Already have a WordPress.com account? Log in now.
Souvenir 
#1 by ... on 25 July 2013 - 16:18
Îmi potrivesc ceasul după tine
Te rog să-ți faci timp pentru mine,
Ai putea să începi cu o secundă în fiecare zi,
O secundă în care să taci și tu, să tac și eu,
O secundă în care să mă privești tu, să te privesc și eu,
O secundă în care să respiri și tu, să respir și eu,
O secundă în care să uiți tu, să uit și eu,
Pentru că eu îmi potrivesc ceasul după tine.
Te rog să-ți faci timp pentru mine,
Poți continua cu două secunde,
O secundă în care să taci tu și o secundă să tac eu,
O secundă în care să mă privești tu și o secundă în care să te privesc eu,
O secundă în care să respiri tu și o secundă în care să respir eu
O secundă în care să uiți tu și o secundă în care să uit eu,
Pentru că eu îmi potrivesc ceasul după tine.
Te rog să-ți faci timp pentru mine,
Să-ți dai ceasul cu o secundă înapoi,
Ca mecanismele trupurilor noastre să se întâlnească la fix,
Nici cu o secundă mai devreme, nici cu una mai târziu
Într-o armonie perfectă a sutimilor de secundă și orgasm
A miimilor de secundă risipindu-se în fiecare picătură de sânge
Pentru că eu îmi potrivesc ceasul după tine.
Și-n definitiv nu cred că trebuie să-ți faci timp pentru mine
Când există atâta alchimie între noi, până la chimie,
Ce mai contează o secundă în care să taci și tu, să tac și eu,
O secundă în care să respiri tu și o secundă în care să respir și eu
Dacă pe același cadran al lumii și al timpului,
Istoria bing-bangului va consemna în cartea sa,
Avem același puls și aceeași oră
Ca două secunde într-o secundă,
Ca două ceasuri într-un ceas,
Pentru că eu îmi potrivesc viața după tine.
(Marius Tuca)
#2 by Diana şi Dan on 10 July 2013 - 20:22
Reblogged this on Graffiti-uri pe pereţii unei gări.