Un lac, un ochi înlăcrimat, rotund
Tu salcie vrăjită, trupușor plăpând
Pe malu-i molcom din dorință răsărită
În gând i te-oglindești, de gându-i ești iubită
Cu plete lungi i-umbrești adâncurile cristaline
Și trupușorul tău din lacrima lui bea, și gândul lui pătrunde-n tine
Ciorchini pufoși plutindu-i printre lacrimi, cuvintele i le rodești
Iar lacul, trupușorul ți-l dezmiardă cu valuri tandre, de povești
Către izvorul lui ți se întinde rădăcina, și-l face să scânteie
Și trupușoru-ți lacrima i-o crește, precum sămânța vieții trupul de femeie
Se lasă seara și stele în oglinda lui se-alintă
Valul i se-învolburează, nu te mai vede, dar trupușorul vrea să-ți simtă
- Comment
- Reblog
-
Subscribe
Subscribed
Already have a WordPress.com account? Log in now.
Souvenir 
#1 by Zodia Femeie on 6 May 2013 - 20:41
Am citit cuvintele scăldându-mă în ele, lăsându-le mirosul meu și cântecul meu și sufletul meu.
#2 by Domnul Bob on 6 May 2013 - 22:11
Oh Prințesă ! Sunt … răvășit !!!
#3 by Adeline on 6 May 2013 - 19:05
foarte frumosa poezie
#4 by Domnul Bob on 6 May 2013 - 23:01
Mulțumesc ! E pentru o frumoasă iubire. Cea mai frumoasă.
#5 by Diana şi Dan on 28 April 2013 - 20:22
Reblogged this on Graffiti-uri pe pereţii unei gări.