Credință


Am început să cred în miracole când te-am întâlnit, minune, pe tine
De atunci, cuvintele de tăcerea ta fermecată-mi sunt pline
Și gândurile cu ștreang de emoții sufletul mi-l sugrumă
Am început să cred în tine când te-am ținut prima oară de mână
Când buzele mi-ai lăsat doar obrazul să-ți știe
Și brațul numai umerii tăi albi să mi-l ție
Am început să cred în noi rătăciți pe al destinului drum
Mai cred în el, deși are sfârșit de poveste, și-acum
Am început să cred, numai ție m-am închinat credincios
Religia ta o predic și azi, deși m-ai răstignit dureros
M-ai lăsat să putrezesc de viu răscolit de vânturi și ploi
Atunci am știut că numai iubirea ne poate sfinți pe-amândoi
Fără să ne spovedim într-un templu mincinos și lumesc
E destul să oftezi când îți spun „Te iubesc”

  1. #1 by Diana şi Dan on 28 Aprilie 2013 - 20:31

  2. #2 by ilikeitcomplicated on 28 Aprilie 2013 - 18:53

    foarte frumos!

  3. #4 by Nicu on 28 Aprilie 2013 - 18:25

    Odă iubirii!… Dacă Florin ar fi ştiut să recite poezii, Ursula nu l-ar fi părăsit!

    • #5 by Domnul Bob on 28 Aprilie 2013 - 18:26

      Ah ! Destinul Ursulelor este să părăsească !

  1. Săptămâna cu numărul 3. | Graffiti-uri pe pereţii unei gări

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: