L’histoire de l’amour

Qu’est-ce qu’il est triste ce jour
Notre miracle est mort, quel silence
Pour toi, ma belle, mon amour
Je n’ai plus aucun mot, ni de patience.

Pour le sombre demain
Rien ne va plus
Nous séparons nos destins
Il y a un vide d’amoureux entre nous

Mémoire
Pleine des regrets, couverts de poussière
Nous sommes une histoire
D’amour, avec sa paix, et sa guerre

N.A.
Corectura finala, Multumiri si pupici celor care m-au ajutat cu forma literara. :*

This entry was posted on 12 September 2012, 11:15 and is filed under Moulin Rouge. You can follow any responses to this entry through RSS 2.0. You can leave a response, or trackback from your own site.

Comments (5)

#1 by fatadefragi on 22 September 2012 - 10:51

Citind “Dar imi place sa ma joc. Fie cu cuvintele, fie cu mintile cititorilor…” mi-am amintit ceva ce am scris demult
…ingeri zambesc sagalnic in cerul iubirii… s-au ascuns intre nori si se joaca de-a mirii… din greseala-au scapat pe pamant doar o raza-a iubirii… a-nflorit peste noapte si-acum sta agatata-ntr-un semn de-ntrebare … sa se-ntoarca la ceruri…? sa se inece in mare…? ori la san cald de fata sa se-ascunda indata, pe pamant sa ramana chiar de e vinovata…?

…si mie imi plac cuvintele, nu le-aş folosi niciodată pe post de gloanţe, aşadar n-o să trag în pianist… 🙂

Reply
- #2 by Domnul Bob on 22 September 2012 - 11:36
  
  Pianistul a murit de singuratate. 😦
- #3 by Domnul Bob on 22 September 2012 - 20:05
  
  Cuvintele tale, si de-ar fi gloante, odata ce mi-ar patrunde in trup ar inflori in gradini de ganduri, ar rodi fructe dulci si zemoase de inchipuiri, si in loc sa ma omoare mi-ar da aripi sa zbor pana in taramul basmelor. Poate chiar m-ar transforma din cel urat in cel frumos. Si poate in cel iubit.
- #4 by fatadefragi on 22 September 2012 - 20:11
  
  Cuvintele mele n-ar avea ce să schimbe la tine. Tu eşti Cel Frumos. Tu eşti Cel Iubit. Iar în Lumea Basmelor cei ca tine nu sunt invitaţi, sunt amfitrioni.
#5 by melanietoulouse on 12 September 2012 - 13:43

🙂 mai bine sa tragi în pianist(ah, Truffaut-Aznavour-Michèle Mercier!) decât într-o ambulantza… 🙂

– – –
Je reviendrai pour les “critiques”(sic&LOL!) par déformation professionnelle… 😉 Mais je dirais que c’est pas mal et puis, j’aime bien jouer avec les mots, aussi… 🙂 Bonne continuation, Monsieur Bob! 🙂

Reply