Doar tu o să știi


În noaptea de care ți-a fost teamă
Destinul m-a trecut prin a Infernului vamă
Lumina ce-ți bătea cu lacrimi în geam
Era gândul meu când numele tău tăcut îl strigam
Chemam fata din tine la viață-înapoi
O chemam la mine să ne găsească pe „Noi”
Strălucea ca un diamant născut chinuit dintr-un cărbune
Ars pe drumul către mine tocmai dintr-o stea care apune
În brațe vroiam să o țin, pentru întâia oară
Să-mi încolăcesc gândurile pe trupul ei ca de vioară
Să nu mai plece, să stăm agățați unul de altul o veșnicie
Iar noaptea nu teamă, ci visare de „Împreună” să fie
Doar tu o să știi că ramul frunza să-i plece n-o lasă
Că rătăcirea ta lângă mine înseamnă „Acasă”

  1. #1 by Domnul Bob on 2 August 2012 - 10:57

    Acea dulce teamă, care în loc să ne-alunge ne cheamă ….

  2. #2 by maria on 2 August 2012 - 10:38

    ne temem de tot si de toate….
    ne temem de ploaie ,de vant,de vorbe,de gand…
    ne sperie visul,s-apoi il visam….
    ne temem de lacrimi,s-apoi le varsam…
    ne sperie vorba,s-apoi o rostim…
    fugim de iubire,s-apoi o dorim…
    ne temem de teama,dar n-o ocolim…
    ne sperie viata,dar noi o traim…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: