Îmi dai


Îmi dai cuvinte rupte-n sens
Și viitoare fapte fără explicații
Îmi naști în ochi un trist condens
Și-n suflet îndoiala în senzații

Îmi dai priviri ascunse, reci
Și gânduri pline de-a prezentului uitare
Când te întreb tu unde pleci
Tu ești de mult plecată in visare

Îmi dai puțin din timpul tău
Secunda noastră o măsori precis
Îmi dai părerea ta de rău
Că-n mine timpul nostru l-ai ucis

Îmi dai prea mult din neajunsul tu
Fără să-mi dai de fapt nimic
Îmi dai răspunsuri înghețate-n nu
Și întrebările le-apleci când le ridic

Îmi dai cu dărnicie doar un vis
De care-ți place, în el tu ești iubită
Îmi dai cerneală neagră pentru scris
De care nu-ți mai place, de el ești răscolită

Îmi dai numai când vrei, și-atunci puțin
Cuvântul, ce prețios poate să-ți fie !
Și îl stropești și cu venin
Ca nu cumva să-ți abuzez de dărnicie.

  1. Our new friend Bob | Vasile Roata

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: