Simetrie


O liniște de moarte e afară,
Cerul e prea înalt și rece și senin,
În suflet port nespusa ta povară,
Iubire ce mă sfâșie cu al tăcerii spin.
În gând îmi spui cuvinte de ocară,
Și gândul meu îl umpli cu venin,
Mă răscolești de dimineață, m-aduni abia pe seară,
Noaptea mi-o dăruiești cu vise și tu icoană să mă-nchin.
Eu astăzi sunt o toamnă când tu ai vrea o vară
În val de mare mângâiată, nu într-al meu suspin.

  1. Leave a comment

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: