Scrum


Un pic de seară e afară.
Cuvintele cu dragoste în pernă le îndes tu o arunci din pat cu înțeles.
Ești obosită după o zi, fugară.

Te-acopar cu iubire caldă, moale.
Dulce veșmânt de catifea o-arunci nervoasă și pe ea.
Îți stă în cale.

Pe drumul visului să pleci te pregătești.
Mă pui deoparte cum pe noptieră-ai pune-o carte.
Te-ai plictisit să mai citești.

Te-arunci în pat, dar rătăcești pe drum.
Visul ți s-a-mplinit, drumul ți-e luminat de stele ce încă nu au răsărit.
Eu rătăcesc și ard, sînt scrum.

Răsare luna, se aprind pe cer și stele.
Tu-ți umbli visul în care undeva departe-i Paradisul.
Eu stau în umbre grele, ale mele.

Ar trebui să te trezești, însă ești obosită.
Doar azi e dimineața în care ți-am promis că îți dau viața.
De-mi dai și tu o noapte-ntreagă, nedormită.

  1. Leave a comment

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: