Souvenir

Nu știu
Dacă ți-ai închipuit vreodată
Ai putea ?
Cum ar fi fost să te dezbrac
Undeva, oriunde
Într-o cameră încuindu-ne pe amândoi
Sărutându-te
Încet
Pe gura care m-a certat mereu
Pe gât, ușor mușcându-ți-l
Ți-aș măsura sânii
În timpul ăsta
Să știu
De ne-ar ajunge timpul
Să-i scot din ascunzișul lor
Și să le înconjor ecuatorul
Cu buzele
Gustându-le povârnișurile blânde
Și suindu-mă cu toată gura
Lacom
Pe culmile pe care le-am cutreierat doar cu gândul
Ai ofta de plăcere ?
Ți-ai petrece coapsele
Simțind-mi răscolindu-te lipsa
Dintre ele ?
Ți-ar tremura ?
Pântecul
Glasul ți-ar fi de neînțeles
Dacă aș îndrăzni
Să alunec pe el
În el
Cu mine ?
Nu știu dacă ți-ai închipuit vreodată
Goală să-mi fi fost
Dar eu
Și fără să te am
Știu exact
Prin care locuri
Ale trupului tău
Pașii gurii mele
Orbul palmelor
Încrâncenarea cărnii
Te-ar face
Să țipi !
Însă mai înainte
Ar trebui să te dezbrac
Încet
Gustând îndelung
Fiecare rotund
Care te sfințește