Souvenir

De m-ai lăsa sub fusta ta
Aș coborî singur până la glezne
Dantelă de sărut
Lăsându-ți pântecul
La bunul plac al privirii
Și coapsele calde
Să-mi umple palmele
Cu moale
M-ai ridica rușinată
Să-ți acopăr
Sfințenia
Dorindu-se botezată
În apa trupului meu
Cât tu prefaci păcatul
În rugăciune
Lăsându-mă să număr
Inele
În mătăniile
Părului tău
Până când te vei prăbuși peste mine
Murmurând
Versetul
Sfârșitului devenindu-ți
Început