Souvenir

Pretinzi
Că-ți pasă
De soarta gândurilor
Aflate în stăpânirea
Mea
Dar nu te văd
Deloc
Protestând
Când
Pe cele mai multe
Fără să aleg
Le ucid
Mototolind hârtia
Pe care s-au așezat
Închegând cerneala
Întru slava
Ta
Și nici întâmpinându-le
Pe cele pe care din mărinimie
Le las să cuteze
A-ți deveni
Șoaptă
De iubire
Ba chiar întorci capul
Și pretinzi
Că nu le-ai observat
Venind
Ori erai ocupată
Cu altele
Ale cui ?
Apoi îmi spui
Ciufutule !
Gândurile tale
Sunt o mizerie
Put !
Păi ?
Și gândurile
Când mor
Putrezesc
Și parfumul lor divin
De prost
Iubindu-te
Devine
Puturos
Ca și realitatea
În care nimeni
Nu te mai iubește
Câțiva doar
Te au