În fiecare seară mă arunc nerăbdător în beția dulce a viselor de dinaintea somnului povestindu-mi basmul nostru, cu alte și alte culori tâlcuite pașnice săruturi strivite lacom de buzele tale, ori dantele diafane acoperindu-ți trupul mărunțel dar harnic la iubire, piedici șugubețe în calea palmelor mele căutând odihnitoarele-ți rotunjimi fierbinți, pentru ca adormindu-mă să alunec în abisul speranței că în zori îmi vei spune “Bună dimineața” trăgându-mă leneș în grădina brațelor tale.
#1 by Mucegai on 9 October 2013 - 11:08
In gradina cu Liane brațele devin odgoane.
#2 by Domnul Bob on 13 October 2013 - 12:20
În grădina cu icoane brațele devin liane
#3 by sheba270 on 8 October 2013 - 23:06
🙂 mi-a fost dor de tine!
#4 by Domnul Bob on 9 October 2013 - 16:53
Multumesc Prințesă !
Am fost puțin plecat în realitate 😉