Pastila gândurilor


Am prietenă o pastilă
Mică, rotundă, albă, tăcută, umilă
O strâng în palmă, prezența ei mă animă
Cu gândurile care-au plecat, le așteptam să revină
Să le prind, să le întemnițez viața dincolo de moarte
Acum c-au sosit le salut, pe fiecare în parte
Sunt cum le știam, timpul nu le-a obosit cu alte gânduri străine
Și ele se bucură să mă vadă, au petrecut o viață în mine
Înainte să plece, pe furiș, luând și zâmbetul, bucuria, pofta de viață
Au lăsat în loc o lacrimă curgând riduri pe față
Și albastrul privirii cu nori l-au întunecat
Ochii îmi aruncau tot mai des doar umbre de înserat
Acum s-au întors, le servesc o cafea, o țigară
Le cert, blajin, ele se scuză, iertare imploră
De alți ochi albaștri s-au îngrijit, e doar rostul lor
Eu zâmbesc, mă bucur, înghit pastila, de pofta de viață nu-mi mai e dor
Gândurile rămân împietrite de o vrajă fără scăpare
Îmi vor rămâne alături pe veci într-o amintire devenită uitare

  1. Lasă un comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: