Amor patriae


Verde e dealul, câmpia
Și albastru cerul, apa, în România
Sufletu-mi cântă aici, nu aiurea
Aici îmi cheamă numele marea, aici mă strigă pădurea

Aici n-am nimic, dar totu-i al meu
Aici sunt diavol, sunt și Dumnezeu
Aici știu cum Soarele dimineața răsare
Și tot aici văd cum cască când Luna îl acoperă cu orizont la culcare

Munții mei sunt aici, și eu pe ei îi slăvesc
Ploaia, norii, furtuna, pe cele de-aici le iubesc
Toate le vreau înapoi, ne-ale mele
Așa cum erau când Țara asta a căzut pe Pământ dintre stele.

  1. #1 by melanietoulouse on 21 May 2012 - 14:48

    am o memorie extrem de selectiva… 😉 🙂

  2. #3 by melanietoulouse on 20 May 2012 - 22:06

    concluzia si/sau morala, fara vreo parada de fals patriotism:”patria e acolo un’ ti-e bine…” 🙂

    • #4 by Domnul Bob on 20 May 2012 - 22:21

      Yes, it is, dar prima dragoste nu se uita niciodata, nu-i asa ? 😉

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: