Ițe


Din tine a rămas mistuitor doar visul,
Tu nu mai ești, te-ai isprăvit între cuvinte
Eu șterg acum nevrut de tine scrisul
Și încet încet mi te deșir din minte

Fire de suflet împletite cu iubire
Acuma-s noduri încâlcite-n nepăsare
Au fost cândva un strai brodat cu fericire
Tu l-ai scurtat, ți se părea prea mare

Te-ai bucurat de noul tău veșmânt
Și ai plecat râzând rotită-n piruete
Un fir s-a agățat însă de-un gând
Și tu te-ai dezgolit, fără regrete

Acum ești goală și lacom dorită,
Iubirea însă nu te mai îmbracă
Și-o altă haină nu ți-a fost croită,
Iar poezia mea nu poate să-ți mai facă.

  1. Lasă un comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: