Uitare


Un înger astăzi ți-am trimis să te vegheze-n somn.
E îngerul ce-atâtea nopți nu m-a lăsat să dorm.

Când poezii mă îndemna să-ți împletesc din litere fermecătoare,
Pe care tu a doua zi le deșirai nepăsătoare.
Și când pe buze, din stele-aprinse de-al tău dor,
Eu ți-am lăsat plângând sărut strălucitor.

Prea obosit eram, chiar și de-a ta iubire,
Dar el mă îndemna să-ți țes cu stele fericire,
Din șoapte înmuiate într-o lună plină,
Să-ți dăruiesc în miezul nopții zi senină.

De astăzi e al tău și-o să-ți vegheze pururi visul dulce.
Pe mine m-a chemat uitarea ta mult prea grăbită să mă culce.

  1. Leave a comment

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: