M-ai însoțit în vise și șoapte murmurate,
Mi-ai dat și nopți de basm și zile disperate
Și zâmbete și lacrimi și-un sac de amintiri
Îl duc acuma singur, sub oarbele priviri
Ce-odată erau vii și pline de cuvinte
Scrise-n cerneală mută pe paginile sfinte
Rupte din negrul suflet ce ți l-am pus în palmă
Să-l mângâi când și când cu inima ta calmă
Și nu să-i dai iubire, iubire aveam eu,
Să-i rupi singurătatea, singur e-atât de greu
Acum mi-e trudă sacul, mă obosește tare
În el e visul despre tine într-o iubire mult prea mare.
Tu
- Leave a comment