De gânduri ce-au apus în stelele ce te-au vegheat în somnul lin
De sărutări ce s-au uscat în noaptea petrecută-n chin
De tandre atingeri zadarnic pe umerii tăi goi visate
De tâmple istovite, sprijinite în pumni și așa uitate
De ochi acuma stinși și înecați în trista lor durere
De buze care s-au uscat fără să guste a buzelor tale miere
De mărturisiri rămase-n umbre șterse de soarele ce nemilos răsare
De șoapte stinse abrupt de o tăcere care doare
De visele ce-n visul tău nicicând nicicum n-or să încapă
De prea puținul neavut ce l-am dorit din tine toată
Ești somnoroasă încă, ești roua care îmi deșteaptă viața
Chiar dacă nici acum și niciodată tu nu-mi vei spune Bună Dimineața !
Souvenir 