Sunt plin de toamnă
Doamnă
Câlți furiși de iarnă
Îmi atârnă-n barbă
Șoapta mi-e șchioapă
Și aproape oarbă
Iar dumneata, în palma care mi-e acuma rece, aspră
Nu-ți mai așezi cu bucurie mugurii de piatră
Urcând pe coapsă
De gura mea flămândă
În gura pântecului căutându-ți nu-ți mai pasă
Sunt plin de toamnă
Doamnă
Poveste așteptând să-ți treacă
Pragul amintire într-o seară
Când primăvara e făcută
Să nu fie încă
Vară
Souvenir 