Nicicând nu te-am gӑsit mai suavӑ decât acum când savurez neprezența ta acolo unde altӑdatӑ umpleai abisul disperӑrii mele cu lacrimi de moarte. Dulce împlinire a niciodatӑ ajunsului de tine. Sӑ fie din cauzӑ cӑ peste halucinația adulației dependența de tӑcerea ta s-a cronicizat într-o mângâiere nevreodatӑ terminatӑ ?
Suavă Tu
- Leave a comment